Cât planificăm și cât lăsăm (planificat) „la întâmplare” ?

In cursurile noastre de „Planificarea Productiei” , cand ajungem la calculul capacitar al capacitatii de productie si mai ales la cat alegem sa umplem capacitatea, multi participanti au aceeasi frustrare: STIM (este 100% sigur) ca vom avea variatii in comenzile de la clienti, ca sunt probleme cu masinile si utilajele (nu functioneaza la 100% capacitate ), ca nu avem suficienti operatori suficient pregatiti, dar insistam sa planificam la capacitate teoretica (maxima). „Stim” si „Insistam” , adica Managementul, bineinteles.

Teoria planificarii (indiferent de resursa planificata) ne spune sa nu luam in calcul mai mult de 85% din resurse, astfel incat sa lasam o rezerva de 15% pentru neprevazut. Uneori, managerii vor spune (confirmat din practica): „15% neplanificat? Nu se poate! La un program de 15 schimburi pe saptamana, 15% inseamna ca 2 schimburi pe care le platim degeaba si nu producem valoare!”

O abordare sanatoasa, ar zice unii (mai obisnuiti cu cifrele care arata rezultate), o abordare fortata zic multi operationali care cunosc si ce anume se afla sub aceste cifre (v-ati gandit de ce 85% OEE este un rezultat exeptional?).

Ca si definitie, capacitatea maxima(teoretica) este cea pe care o poate atinge un proces si utilaj, neluand in calcul pierderile.

Cand planificam 100% din capacitatea teoretica cunoastem sau luam in calcul pierderile? Le cunoastem macar cat de mari sunt aceste pierderi? Sau doar facem ce zice seful, satui de a semnaliza ca teoretic nu inseamna real?

Planificarea la capacitatea teoretica are o componenta ascunsa si periculoasa: scade motivatia angajatilor din zona de productie (si nu doar din aceasta zona). Cum? Urmariti tabelul de mai jos si incercati sa planificati astfel incat sa reusiti sa va atingeti targetul – (calculele sunt incepute deja).

Nu reusiti? Nicio surpriza, doar planificati la capacitatea teoretica! Acum imaginati-va ca sunteti operatorii de productie care nu vor reusi niciodata sa isi atinga targetul trasat prin planificare. Niciodata! Va simtiti foarte motivati sa continuati, nu?

Cum recuperam totusi acele procente planificate peste capacitatea reala? Prin ore si zile suplimentare de productie. Cine plateste aceste ore suplimentare? Daca vi le platesc clientii, felicitari, planificati in continuare la capacitatea teoretica!

Ca si concluzie, trebuie subliniat ca planificarea nu se poate face la capacitate maxima si sa se si atinga, fara sa fie integrata in sistem, adica in parteneriat cu toate celelalte procese (operational, intretinere, calitate, HR,...) si fara sa se considere masurarea si imbunatatirea continua a performantelor!