Mobbing-ul şi etica la locul de muncă
Termenul de mobbing nu are încă o definiție legală, însă, potrivit doctrinei și jurisprudenței, prin acesta se înțelege comportamentul cu conținut persecutoriu și vexator, tinzând să inducă muncitorul la demisie sau să-l penalizeze, să-l înjosească sau să-l izoleze în echipa întreprinderii.
In anul 2020 Parlamentul României reglementează prin intermediul Legii 167/07.08.2020 publicată in Monitorul Oficial nr. 713 din 7 august 2020 hărţuirea morală (fără a o denumi mobbing):
“5.1) Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acțiuni sau gesturi. (5.2) Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.”
Formele mobbing-ului sunt: izolarea fizică sau psihologică, supraîncărcarea cu muncă, subîncărcarea cu sarcini – nevalorificarea intenţionată a întregului potential al unui salariat şi ridiculizarea, stigmatizarea unui salariat sau a unui grup de salariaţi.
Efectele mobbingului pot varia la nivel de individ între: foarte grave (depresie, suicid) şi mai puţin grave, în funcţie de amploarea fenomenului, însă cu repercursiuni serioase la nivel de organizaţie: absenteeism, demotivare şi fluctuaţie crescută.
