Norma de timp reprezintă timpul alocat pentru executarea unei sarcini de muncă de către un lucrător cu o anumită calificare, în anumite condiții tehnico-organizatorice. E cea mai importantă normă deoarece alte tipuri de norme sunt determinate pe baza ei.
Se aplică în principal pentru raționarea forței de muncă a lucrătorilor angajați în a efectua o muncă eterogenă și se exprimă în unități de timp, cum ar fi: secunde, minute sau ore pe unitate de producție.
Instrumentele de masurare folosite in cazul normarii sunt cronometrele (mecanice sau electronice) sau sistemele video.
Modul de desfasurare al cronometrarii este urmatorul:
Calitatea evaluarii depinde de abilitatea, pregatirea profesionala si experienta observatorului.
Metoda normarii prin cronometrare se poate realiza doar in fazele de zero serie sau start productie. Ea nu poate fi realizata in etapele de planificare a liniilor de productie. Poate fi aplicata atat pentru timpii manuali de productie, cat si pentru timpii de proces sau cei de asteptare.
Metoda normarii se poate folosi atat pentru productia in masa, in serie, sau unicat, atat pentru cicluri de durata mica cat pentru cicluri de durata mare sau foarte mare.
In general, exista mai multe standarde pentru utilizarea normarii, cele mai des utilizate fiind REFA , MTM sau unele variante derivate din acestea.
REFA
REFA (Reich Committee for Working Time Determinationies) este o organizatie germana menita sa creeze o metoda pentru a organiza locul de munca si a-l dezvolta si pentru a determina timpii de productie. A fost infiintata in 1924 de catre Asociatia Inginerilor din Germania.
Metoda se axeaza atat pe determinarea si evaluarea datelor de timpi cat si pe optimizarea proceselor de lucru in urma normarii. REFA consta in general in normarea operatiilor de productie si evaluarea randamentului in cazul muncilor manuale.
În general, când discutăm de normare, ne referim la norme de timp, de producție sau de personal.
MTM
MTM vine de la abrevierea Methods-Time Measurement si este o metoda de determinare a timpilor de miscare (manuali), folosita in principal in medii industriale, pentru analiza metodelor utilizate în a efectua orice operație sau sarcină manuală.
Metoda a fost fondata in 1926 sub denumirea de MTA (Motion Time Analysis) si a fost dezvoltata de-a lungul timpului pe mai multe ramuri in functie de tipul de productie aplicabil (MTM-1, MTM-2, MTM-UAS, MTM-MEK...)
MTM-1 este metoda cea mai utilizata si este folosita pentru productia in masa, cu timpi de ciclu relativ mici < 1 min. MTM-1 este o procedura care analizeaza orice operatie manuala la nivel de miscari de baza (Reach-Grasp-Move-Position-Release). Pe langa aceste miscari de baza, MTM mai poate determina timpii pentru inspectii vizuale (Eye Travel, Eye Focus), miscari ale corpului (Foot/Leg motions, Turn Body, Walk, Bend, Sit, Stand...).
Pentru toate aceste miscari, exista un timp prestabilit, in functie de distanta miscarii, gradul de control, tip de miscare,forta.
MTM nu poate fi folosit pentru determinarea timpilor de proces sau timpilor de asteptare, acestia trebuind determinati prin alte metode (cronometrare, inregistrare video...).
Avantajele utilizarii acestei metode:
Ambele metode sunt corecte si utilizate in normarea timpului, important este sa se aleaga cea optima pentru determinarea timpilor, in functie de tipul de productie, de fazele proiectului si de calificarea personalului care realizeaza studiul de timp.