Persuasiune sau manipulare în cultura organizaţională?

De obicei oferim o conotaţie pozitivă persuasiunii şi una negativă manipulării. Cu toate acestea, ambele comportamente, de persuasiune sau manipulare, se află sub umbrela aceleaşi atitudini, aceea de influenţare.

Ȋi influenţăm pe cei cu care intrăm în contact fie manipulându-i, fie prin persuasiune. Influenţa în sine nu este pozitivă sau negativă însă ceea ce o polarizează sunt cele două tipuri de comportament. Diferenţa între persuasiune şi manipulare o reprezintă interesul celui care infleuenţează faţă de alţii sau de sine. Cu cât nevoia de influenţare este bazată pe urmărirea scopului personal, de tip WIN – LOOSE, cu atât influenţa este manipulatorie. Din momentul în care se pune întrebarea « Ce valoare aduce celuilalt comportamentul pe care eu vreau sa îl influenţez? », putem vorbi de influenţarea prin persuasiune (scop WIN – WIN).

Cultura organizaţională reprezintă cumulul de valori, aşteptări şi practici, ce ghidează toţi membrii organizaţiei. Reprezintă acele trasături, caracteristici - care fac din organizaţie ceea ce este ea. O cultură organizaţională sănătoasă valorifică acele trăsături pozitive care duc la creşterea performanţei tuturor membrilor.  În opoziţie, cultura organizaţională nesănătoasă cere performanţă prin valorizarea unor trăsături considerate, de obicei, a fi negative.

În acest sens, manipularea şi persuasiunea sunt folosite în crearea culturii organizaţionale, dar alegerea unui comportament sau altul depinde de tipul de cultură organizaţională dorit sau posibil, prin calităţile şi comportamentele manifestate ale leaderilor organizaţiei în cauză.

Alegerea modului în care influenţăm, prin manipulare sau persuasiune, aparţine registrului etic personal. Mai mult : fiecare dintre noi avem libertatea de a ne adapta sau nu culturilor organizaţionale manipulatorii sau persuasive.